Battlestar Galactica

Lumea s-a sfârşit fără averitzare, şi tot ce a rămas… a fost speranţa. Cylon-ii au fost creaţi de către oamenii celor Douăsprezece Colonii. Roboţi inteligenţi care au fost folosiţi ca sclavi şi soldaţi în diversele războaie ale umanităţii. Dar Cylon-ii au devenit conştienţi şi s-au răzvrătit. Om şi maşină, au luptat la sânge până când Cylon-ii s-au retras într-o regiune restrânsă a spaţiului. Un armistiţiu între cele Douăsprezece Colonii şi Cyloni a durat 40 de ani. În fiecare an, la aniversarea semnării tratatului, umanitatea trimitea un emisar în zona neutră a Staţiei Armistice pentru a se întâlni cu emisarul Cylon. Timp de 39 de ani nu a venit niciun emisar Cylon. La cea de-a 40 aniversare, o blondă superbă – un Cylon în formă umană – s-a întâlnit cu un emisar uman… cu câteva momente înainte ca Cylon-ii să arunce în aer Staţia şi să lanseze un atac asupra celor Douăsprezece Colonii. Într-o singură zi devastatoare, miliarde de vieţi umane au fost curmate de bombe nucleare. Numai cei care se aflau la bordul unor nave spaţiale au fost destul de norocoşi să se adune împreună, să scape şi să fugă în spaţiu, conduşi de către singura navă de război Coloniala, Battlestar Galactica. Galactica şi echipajul său păreau a fi salvatorii puţin probabili ai celor mai puţin de 50.000 de supravieţuitori ai umanităţii. Nava era veche şi pe punctul de a fi scoasă din funcţiune şi transformată în muzeu când au atacat Cylon-ii. În urma atacului, comandantul navei, William Adama, s-a trezit responsabil cu apărarea ultimilor supravieţuitori ai rasei umane.

Între timp, anihilarea Guvernului Colonial de pe Caprica a rezultat în succesiunea Laurei Roslin, Ministrul Educaţiei, la preşedinţie. Condusă de vise profetice şi necesităţi politice, aceasta a lansat întreaga flotă în spaţiul necunoscut… în căutarea legendarei “a 13-a Colonie” – Pământul.